Aureola

Sunt singura si-ndragostita
Si-nteleg ca nu stiu de cine…
mi-e atata mila de mine,
de adierea care-mi mangaie parul usor
cu credinta c-ar putea sa m-aline.

Sunt singura si mi-e dor
Prada celei mai negre taceri –
Caini vagabonzi imi cersesc mangaieri,
Pisici mi se freaca de glezne,
Furnici mi se urca pe san
Si zapacite se lasa…
Toti inteleg cat mi-e de lezne
Sa fiu dragastoasa.

Sunt singura si mi-e greu –
Ma privesc inter-o oglinda patata ;
Parca-s eu si nu-s eu
Femeia asta mirata
Femeia asta ne-ncrezatoare
Ca iubirea i-ar mai putea face bine…
Unde-i ingerul sa-i pot cere
Sa ma apere de eroare,
Sa ma ocroteasca de mine ?

Sunt singura si-ndragostita…
Ma simt rusinata dar sfanta –
mi-a aparut o aureola marunta,
care nesperat ma incununeaza…
Sunt singura si oricat m-as ascunde,
Faptura mea canta, aiuritor canta
Si glasul ei ma tradeaza.