Şarpele cu aripi

Sunt “târâturi” şi “târâtoare” –
diferenţa dintre “u” şi “o”
ascunde o cruciadă fără săbii şi scuturi,
o luptă lăuntrică între
a alege sau a fi ales:
vierme (mai apoi şarpe) sau flutur…

Vrei întuneric sau multă lumină?
Alunecare umedă sau părere de zbor?
(A nu se uita că orice suiş la ceruri
percepe tributul de târâtor…)

Cu asumarea acestei umilinţe
de care n-ai cum scăpa,
am ales flutur să fiu
sau el m-a ales pe mine
ca emblemă şi autodistrugere a mea.

Aripile zdrenţuite vorbesc
de popasul nestatornic
prin trecătoarele flori ale gândului,
despre curajul laşităţii
de-a privi văpaia în ochi,
despre arsura/răcoare
a cuvintelor/cântului
care mi-au ogoit dorul şi vina
de a fi flutur,
de a fi fost ales flutur…

Dar cu-atâta iubire de-nalt şi de foc,
orbit de lumina multă
mă prefac a nu vedea jinduirea ocultă
pentru vierme sau şarpe
la care din drag mă supun
ocrotindu-mă,
ocrotindu-l la sân.

Pe pajiştea clipei
rătăcită/rătăcitoare
nasc un şarpe,
– poemul –
profeţindu-i
ca flutur ce mă simt şi sunt,
să zboare!

Incoming search terms:

• sarpe cu aripi
• sarpele cu aripi